loading...

Basicarea frunzelor – Taphrina deformans, plan complet de tratament

Basicarea frunzelor la piersic este una din cele mai cunoscute boli. Nu este fermier sau măcar persoană care să locuiască la ţară, care să nu o fi observat. Boala este atât de comună gospodăriilor încât multora aproape că li se pare o normalitate. Totuşi, puţini sunt cei care ştiu că basicarea frunzelor la piersic cu toate că este foarte virulentă, poate fi combătută foarte uşor.

Basicarea frunzelor poate să apară la piersic, nectarin, cais şi migdal.

Simptome

Vom începe prin a detalia puţin simptomele acestei boli. Nu voi dezvolta însă foarte mult subiectul, având în vedere că boala este uşor de identificat şi nu se prea poate confunda cu o altă afecţiune.

Basicarea frunzelor se dezvoltă în spaţiile intercelulare a frunzei. Acolo ciuperca secretă enzime care au capacitatea să descompună polizaharidele. O polizaharidă importantă ar fi celuloza, care se găseşte în peretele celular al celulelor. Consecinţa acţiunii acestor enzime ar fi slăbirea pereţilor celulari al celulelor, care formează frunza.

Înroşirea frunzelor basicate este asociată cu creşterea concentraţiei unui hormon auxinic, numit indol-3-acetic acid. În general, auxinele sunt hormoni cu un rol pozitiv, important în creşterea plantelor. Aceştia se găsesc cu pregădere, în mugurii de creştere. Concentraţiile prea ridicate din acest hormon, induce puternic, alungirea şi înmulţirea celulelor fruzei. Din acest motiv, frunzele se şi deformează.

Simptome la nivelul frunzelor

Basicarea frunzelor, se instalează în general pe frunzele aflate în creştere, crengile tinere şi chiar pe fructe. Odată ce frunzele piersicului au ajuns la maturitate, la dimensiunea normală acestea nu mai sunt susceptibile atacului ciupercii. Chiar dacă totuşi se produce un mic atac, acesta va fi nesemnificativ şi va cuprinde doar mici părţi din marginea frunzei. Din acest motiv tratamentele din primăvară sunt cele care elimină ori ce apariţie a bolii, capabilă să aducă prejudicii recoltei anului în curs.

Imediat după ce înflorirea s-a terminat, pot să apară primele simtome de basicarea frunzelor. Frunzele infectate chiar dacă nu sunt complet dezvoltate, în locul unde a avut infecţia prind o culoare roşiatică. La o privire atentă, se va putea observa cum frunzuliţa infectată începe să se gofreze, începând cu locul în care, a prins culoarea roşiatică. Culoarea frunzelor infestate se va schimba din verde pal, roz apoi violet.

Gofrarea frunzuliţei va fi de obicei spre interior. Practic marginea frunzuliţei se va îndoi spre partea inferioară a frunzei. Boala progresează odată cu creşterea frunzei. Acestea se gofrează, distorsionează în totalitate. La început culoarea frunzelor puternic infestate cu basicarea frunzelor va fi roşiatică, purpurie. Pe măsură ce infecția progresează, frunzele afectate devin cenușii cu aspect pulverulent. Culoarea cenuşie este rezultat al producerii de spori fungici pe suprafața frunzelor. La scurt timp, aceste frunze devin galbene sau maro și cad.

Simptome la nivelul lăstarilor

Odată piersicul înfrunzit la capacitate maximă, problemele privind basicarea frunzelor se vor transfera lăstarilor tineri, în creştere. Aceştia vor „arunca” în creşterea lor noi frunze, care vor fi infectate foarte uşor de basicarea frunzelor.

În mod normal, într-o livadă în care se fac anual tăieri şi curăţiri ale ramurilor bătrâne, infecţia lăstarilor este puţin probabilă. Totuşi în livezile în care nu se fac stropiri la timp şi nici măcar curăţiri la nivelul coroanei, infecţia la nivelul crengilor devine sistemică. Scoarţa crengilor cu infecţie sistemică are un aspect negricios. Din aceste crengi infestate se vor dezvolta lăstari tineri gata infestaţi.

Lăstarii infestaţi cu basicarea frunzelor vor avea aspect de lăstar umflat şi turtit. De obicei, aceşti lăstari vor rămâne cu frunze deformate, uscate în vârfurile lor. Lăstarii înfestaţi vor fi uşor distruşi de frigurile din timpul iernii.

Simptome la nivelul fructelor

Simptome la nivelul fructelor apar mai greu. Printre simtomele de infecţie putem să enumerăm crăparea fructelor şi căderea lor prematură.

Ciclul biologic al bolii

Foarte mulţi dintre cititori evită să citească acest subcapitol, pentru că de obicei este scris într-un mod foarte tehnic. Totuşi este foarte important să cunoaştem ciclul biologic al oricărei boli sau dăunător. Toate tratamentele, indiferent că vorbim de boli sau dăunători, sunt programate în funcţie de ciclul biologic al parazitului.

Ciclul biologic începe când blastosporii (spori formaţi prin germinarea ascosporilor) ajung pe frunzele tinere, în creştere. Ajunşi aici, sub influenţa căldurii şi a umidităţii crescute, încep să germineze, să emită hife. Ţesuturile juvenile ale frunzelor, vor fi foarte uşor străpunse de către hifele ciupercii. Odată ajunsă în spaţiul dintre celule frunzei, ciuperca va începe să se dezvolte.

Ciuperca dezvoltându-se în spaţiul intercelular, va cauza divizarea şi creşterea necontrolată a celulelor ce alcătuiesc frunza. Umflarea și distorsiunea frunzei este cauzată exact de această creştere şi alungire necontrolată a celulelor. Sub cuticula frunzei, ciuperca începe să formeze asce, care produc spori sexuali numiti ascospori. Aceştia sunt cei care-i confera frunzei un aspect de pulbere gri.

Ascosporii sunt apoi eliberaţi şi ajung pe crengile pomilor fructiferi din jur. O parte din ascospori vor germina şi vor forma blastospori încă din perioada verii. Peste vară, ascosporii negerminaţi vor supravieţui pe crengile pomilor fructiferi infestaţi. Însă odată cu apariţia umiditaţii din perioada toamnei, aceşti revin la activitate, germinând şi formând mai mulţi blastospori.

Primăvara, blastosporii preluaţi de stropii de apă vor ajunge la nivelul mugurilor. Aici vor produse noi infecţii la nivelul frunzelor. Astfel ciclul biologic al basicarii frunzelor se va relua. Sporii au capacitatea să reziste mai mulţi ani pe crengile piersicului, fără să producă infecţia frunzelor. Asta dacă nu sunt întrunite toate condiţiile favorabile bolii. Însă apoi când apar condiţii prielnice, sporii vor germina şi vor produce infecţii.

Factorii climatici favorizanţi

Incidenţa apariţiei bolii este legată de precipitaţii, lungimea perioadelor cu umiditate ridicată, temperatură, precum şi stadiul de dezvoltare a florilor şi frunzelor.

Basicarea frunzelor este favorizată de vremea umedă şi răcoroasă. S-au facut numeroase studii referitoare la corelaţia între temperatură şi capacitatea ascosporilor de a germina. S-a ajuns la concluzia că aceştia au capacitatea să germineze începând cu 5°C  şi până la 37°C. Nu degeaba uneori şi în perioada de vară observăm pe creşterile noi de piersic apariţia de frunze infestate. Totuşi infecţia cea mai puternică are loc primăvara, atunci când se întrunesc condiţiile optime de temperatura, care variază între 14 şi 21°C.

Umiditatea la nivelul frunzelor este foarte importantă. Însă lungimea perioadei cu umiditate ridicată  este vitală pentru ca infecţia să aibă loc. Degeaba avem o ploaie de 20 mm, când imediat după survin temperaturi ridicate, care îndepărteaza ori ce urmă de apă de la nivelul frunzelor. În schimb este nevoie de o rouă puternică, ceaţă sau de o ploaie scurtă, precum şi de condiţii climatice, care să menţină umiditate ridicată la nivelul frunzelor o perioadă de aproximativ 12 ore, astfel încât infecţia cu basicarea frunzelor să se producă.

Perioada în care are loc infecţia cea mai puternică cu basicarea frunzelor

Infecţia cu basicarea frunzelor se poate produce în întreaga perioadă în care piersicii emit noi lăstari şi frunzuliţe.

Totuşi cel mai mare pericol îl avem la dezmugurire, când frunzuliţele piersicului încep să apară din muguri. În această perioadă avem o masă întreagă de frunze în creştere, susceptibile a fi infectate şi o densitate ridicată de spori ai băşicării frunzelor, gata să producă infecţia.

Prin urmare aplicarea de fungicide anterior acestei perioade, în această perioadă, pot să reducă în totalitate infecţia cu Taphrina deformans.

Urmările infecţiei cu basicarea frunzelor ( Taphrina deformans )

Pierderea frunzelor determină o scădere a producției de fructe. Infecţia poate să fie atât de puternică încât piersicii pot să piardă peste 90% din foliaj. Boala lăsată netratată va amplifica simtomatologia produsă de basicarea frunzelor. Pe lângă producţia anului în curs, prin faptul că în piersic se produc mai puţine elemente de fotosinteză, va fi afectată şi producţia din anul viitor.

Lăsată netratată, băsicarea frunzelor va continua să afecteze pomii fructiferi an după an, simtomele devenind din ce în ce mai severe. Pe acest background, piersicul va fi susceptibil să fie atacat şi de alte boli. Perioada de viaţa a piersicului se va reduce astfel dramatic.

Schemă de tratament împotriva basicarii frunzelor

Trebuie pornit de la premiza că tratamentele trebuie făcute la timp. Aplicarea fungicidelor după ce infecţia a avut loc, pot doar stopa propagarea infecţiei. Frunzele care deja au fost infestate şi sunt băşicate, nu revin la normal. Cea mai bună cale de a lupta împotriva acestei boli ar fi tratamentul preventiv. În cadrul tratametelor este bine să fie aplicate împreună două fungicide, unul de contact şi altul sistemic. Asta mai ales primăvara devreme, anterior înfloritului si imediat dupa înflorit.

Având în vedere condiţiile meteo din primăvară cu ploi şi umiditate ridicată, trebuie pornit de la premiza că fiecare ploaie căzută după aplicarea fungicidului, va reduce semnificativ protecţia pe care o acordă fungicidul.

Tăierile din primăvară la piersic sunt foarte importante. Ramurile care anii trecuţi au fost puternic infestate cu basicare trebuie tăiate şi distruse. Mai ales în cazul piersicilor mai bătrâni, prin întinerirea ramurilor se vor îndepărta sursele de infecţie.

În perioada în care piersicii sau nectarinii sunt în vegetaţie, iar răsleţ apar crenguţe care prezintă băşicare, acestea pot fi îndepărtate cu o forfecuţă.

Tratamente 1. Repausul vegetativ

Aplicat imediat dupa efectuarea taierilor, sulfatul de cupru va ajuta la o buna cicatrizare a ranilor. In plus, va reduce din rezerva biologica de boli si daunatori.

Se efectuează pentru reducerea rezervei biologice. Aceste tratament se va face în perioada ianuarie-februarie, când pomii fructiferi se află în repaus vegetativ. Tratamentul se va face atunci când temperatura este mai mare de 5-6 °C, pentru ca produsul să nu îngheţe şi să acţioneze o perioadă cât mai lungă asupra formelor de rezistenţă a bolii. Tratamentul se va efectua dupa efectuarea taierilor. Concentratia solutie de cupru este recomandata sa fie de 2-3%, in  functie de varsta pomilor fructiferi.

Se vor folosii produse pe bază de cupru cum ar fi: Sulfatul de cupru pentahidrat de tip MIF,  Alcupral, Coprantol Duo, Triumf 40 WG

 

Tratament 2. Umflarea mugurilor

Foto 1: Faza de vegetatie in care efectuarea de stropiri cu fungicid are un impact semnificativ împotriva basicari frunzelor

Acest tratament este important mai ales dacă în perioada de repaus vegetativ nu s-a făcut tratament cu sulfat de cupru. Varful frunzulitelor îşi face aparitia, iar patogenii de pe ramuri, cu ajutorul apei din precipitatii, roua, ajung pe noile cresteri. Eu mizez şi în această perioadă pe cuprice, dar dacă aveti soiuri sensibile la cupru, solutii sunt mai multe. Cu albastru sunt colorate produsele pe baza de cupru.

Se pot folosi urmatoarele produse:

Fungicide de contact: Coprantol duo, Alcupral 50 PU,  Bravo 500 SC, Dithane™ M-45, Dithane Neotec 75 WG; Syllit 400 SC, MERPAN 48 SC

Tratament 3. La dezmugurit – buton roz

Acest tratament se face pentru dezinfectarea mugurilor şi distrugerea sporilor care au ajuns pe ramuri. În această fenofază mugurii s-au umflat la capacitate maximă, iar în vârful lor începe să se observe culoarea rozalie a petalelor. Frunzuliţele îsi fac primele aparitia. Sunt crude, usor de strapuns de hifele ciupercii. În această perioadă, presiunea de infectie este la un nivel ridicat. Perioada aceasta şi imedit următoare sunt dintre cele mai importante în lupta cu basicarea frunzelor. În cazul în care condiţiile de umiditate si temperatură sunt prielnice infestării cu basicarea frunzelor, se recomandă o combinaţie de tipul contact-sistemic.

Fungicide de contact: Coprantol duoAlcupral 50 PU, Bravo 500 SC, Dithane™ M-45, Dithane Neotec 75 WG; Syllit 400 SC, MERPAN 48 SC

Fungicide sistemice: Topsin 70 WDG, Score 250 EC, Mavita 250 EC

Tratament 4. Înflorit

În aceasta fenofaza, frunzele sunt suficient de mari, pentru ca stropirile sistemice sa fie eficiente. Atentie, nu ori ce fungicid este omologat pentru aceasta fenofaza!

Frunzuliţele sunt încă în creștere, iar presiunea basicarii frunzelor este foarte ridicata. Tratamentul se efectuează atunci când 10-50% din piersic a înflorit. Această perioadă este foarte importantă pentru că acum se poate produce infectarea pe scară largă a piersicului. Tratamentele de calitate făcute în această perioadă poate să aducă linişte în livadă. Recomandat ar fi folosirea de două fungicide, unul de contact, care să distrugă ciuperca aflată pe mugurii de creştere, ramuri şi frunzuliţe, iar unul sistemic, care să acţioneze din interior asupra patogenului. Nu trebuie uitat că dacă survin ploi în această perioadă, fungicidul de contact poate fi spălat, însă cel sistemic poate să mai lucreze o perioadă.

Se pot folosii următoarele combinaţii de fungicide:

Fungicide sistemice: Topsin 70 WDG, Score 250 EC, Mavita 250 EC

Tratament 5. Scuturarea petalelor

În aceasta perioada, o stropire, folosind o combinatie de fungicide contact-sistemic, pune bazele solide, unei livezi libere de basicarea frunzelor. In foto este cais.

În această perioadă aparatul foliar este foarte bine conturat. Frunzele sunt încă în creştere. Frunzele fiind foarte fragede, ciuperca poate germina uşor pe ele. Ne putem trezi cu marginea dinspre codiţă a frunzei că începe să se basice.  De asemenea trebuie ţinut seama că dacă se fac acum stropiri, o cantitate ridicată de fungicid sistemic va ajunge în plantă. Se vor proteja astfel noile creşteri care încep să se formeze pe ramuri. Dacă după această perioadă, răsleţ apar crenguţe care prezintă frunze basicate, acestea se vor îndepărta şi distruge.

Fungicide de contact: Bravo 500 SC, Dithane™ M-45, Dithane Neotec 75 WG; Syllit 400 SC, MERPAN 48 SC

Fungicide sistemice: Topsin 70 WDG, Score 250 EC, Mavita 250 EC

Tratament 6. Cresterea fructelor

Dacă până aici tratamentele au fost făcute cum trebuie, foliajul trebuie să fie curat de boală. Producţia din anul curent ar trebui să fie în siguranţă. Mai departe trebuie făcute stropiri care să protejeze piersicii de infecţiile care încă pot să apară la noile cresteri.  Se vor face astfel în continuare la 14 zile stropiri folosindu-se unul din fungicidele de mai sus. Se vor alterna fungicidele sau combinaţiile între fungicide, astfel încât să nu creăm fenomene de rezistenţă. Dacă apar crengute bolnave, acestea se vor îndepărta şi distruge.

Pentru basicarea frunzelor se vor face tratamente în lunile aprilie şi mai.  Începând cu luna iunie presiunea de infecţie va fi foarte scăzută, așa că cel puţin împotriva acestui patogen, stropirile pot fi sistate.

Stropiri după recoltarea fructelor

În această fază se vor aplica din nou produse pe bază de cupru. Aceste tratamente sunt foarte importante din două motive. Unul ar fi că se vor elimina de pe crengile piersicilor formele de iernare ale basicarii frunzelor. Al doilea beneficiu constă în faptul că odată aplicat, cuprul ca ajuta la maturarea lăstarilor tineri şi cicatrizarea eventualelor răni.

Se vor folosii produse pe bază de cupru cum ar fi:

  1. Alcupral;
  2. Coprantol duo;
  3. Triumf 40 WG

Cultivarea de soiuri de piersic rezistente la basicarea frunzelor

Sunt soiuri de piersic rezistente la basicarea frunzelor. Aceste soiuri au un mecanism propriu de rezistenţă în ceea ce priveşte patogenul. Chiar şi în cazul acestora însa trebuie făcute tratamentele, însă presiunea de infecţie este mai redusă iar patogenul poate fi ţinut mai uşor sub control.

Soiuri de piersic rezistente la basicarea frunzelor: Raluca, Flacăra, Superba de Toamnă, Triumf, Alexia, CATHERINE SEL.1,Congres, Purpuriu, Mimi, Collins, Redhaven, Anemona, Creola, Liana, Mona sel.3, Springold, Cardinal și Southland.

În încheiere doresc să aflu de la voi ce schemă de tratament ati folosit in cazul piersicului şi cu ce rezultate.

Rezultatele din activitatea practică sunt foarte importante pentru noi toti.

Sursa:http://www.agromentor.ro/

loading...
Fii primul care comenteaza acest videoclip.

Articole asemanatoare

Ultimele articole

Cele mai citite